 Din totalul celor 25 de magistraţi aflaţi pe lista CNSAS, 23 de actuali şi foşti magistraţi cu dosare de colaborator şi doi care ar fi fost angajaţi ai Securităţii, doar cei 20 riscă să fie excluşi din magistratură, deoarece patru dintre ei nu mai lucrează în sistem, fiind
Cazurile tuturor magistraţilor bănuiţi a fi avut legături cu Securitatea au ajuns la Tribunalul Bucureşti, ce urmează a da un verdict Cei doi magistraţi care sunt acuzaţi că ar fi fost angajaţi ai Securităţii sunt Ion Ionescu, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), şi Nicolae Popescu, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brezoi, Vâlcea, potrivit actelor din instanţă Judecătorul Ion Ionescu ar fi fost recrutat în 1986 şi ar fi primit funcţia de locotenent în cadrul Securităţii Municipiului Bucureşti, se arată în acţiunea depusă în instanţă de CNSAS Conform documentului depus la dosar de CNSAS, el dirija activitatea a doi informatori care îi supravegheau pe un fost deţinut politic, pe un legionar şi pe familiile acestora â în scopul susţinerii puterii totalitar comunisteâ CNSAS îl acuză, în proces, pe judecător că a încălcat dreptul la viaţa privată a celor doi urmăriţi, pentru că a dat dispoziţii pentru supravegherea acestora Conform dosarelor din arhiva Tribunalului Bucureşti, din procesele în care CNSAS cere confirmarea calităţii de colaboratori a unor magistraţi, 15 se referă la judecători, iar 8, la procurori Aceştia riscă, pe lângă eliberarea din funcţie, şi începerea urmăririi penale pentru "fals în declaraţii" Judecătorii la care fac referire dosarele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) sunt Petru Ciubotariu, preşedintele Secţiei Penale a Curţii de Apel Iaşi, Marius Cosma Daniel, judecător la Curtea de Apel Braşov, Dan Tabâltoc, judecător la Curtea de Apel Iaşi, Lucian Cristea, judecător la Curtea de Apel Cluj, Eugen Marin, judecător la Curtea de Apel Suceava, Ioan Cozilec, preşedintele Judecătoriei Lugoj, Veronel Aioaniţoaie, fost preşedinte al Judecătoriei Bârlad, actual judecător, Vasile Moş, judecător la Tribunalul Braşov, Valer Covrig, judecător în Bistriţa, Sergiu Lupaşcu, judecător la Judecătoria Bacău şi Pantelimon Chersa, judecător în Caransebeş Pe lângă aceştia, mai sunt 3 judecători pensionaţi: Florian Murg, fost judecător sindic la Curtea de Apel Oradea, Valentin Nistor, fost judecător la Tribunalul Vaslui, şi Ion Nagy, fost judecător la Carei Preşedintele Secţiei Penale a Curţii de Apel Iaşi, Petru Ciubotariu, îşi pâra consătenii Petru Ciubotariu ar fi colaborat cu Securitatea pentru a-şi da în vileag vecinii din satul natal, Drăguşeni, care erau nemultumiţi de regimul comunist, se arată în acţiunea depusă în instanţă de CNSAS De asemenea, CNSAS precizează că el dădea note informative despre âstarea de spirit a membrilor cooperativei din cadrul CAP Drăguşeniâ Petru Ciubotariu ar fi fost recrutat de Securitate în 1980 şi ar fi primit numele de cod "Spirache" Un alt posibil colaborator al Securităţii, defunctul Gheorghe Gabrovschi, a fost vicepreşedintele Tribunalului Iaşi Totodată, procurorii care ar fi făcut poliţie politică şi care riscă eliberarea din funcţii din magistratură sunt Mihaela Viorica Drexler, procuror detaşat la CSM, Paul Dorin Rădulescu, prim procuror la Buzău, Constantin Irimiea, procuror la Curtea de Apel Bacău, Ioan Haiduc, procuror la Tribunalul Timiş, Teodor Iordache, procuror în Caraş Severin, Adriana Jeni Ispas, procuror la Tribunalul Mureş şi Teodoru Bostan, procuror la Judecătoria Buhuşi Singurul procuror pensionat este Radu Rădulescu, fost prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu Magistratul Mihaela Viorica Drexler ar fi dat note informative despre zece colegi, din vremea când era farmacistă Procurorul ar fi fost recrutat, în 18 februarie 1989, de un serviciu din cadrul Inspectoratului Judeţean Constanţa, sub numele conspirativ "Oana", precizează CNSAS în dosar În anul 2003, respectiv în 2005, conform vechii legi 187/1999, CNSAS dăduse verdicte de colaboratori ai Securităţii pentru Vasile Bădoiu, judecător la Judecătoria Motru, şi pentru Emil Văduva, fost judecător la Judecătoria Băileşti, care, ulterior, a decedat Prin schimbarea legislaţiei privind CNSAS, deciziile de poliţie politică vor fi date, pe viitor, de instanţă În total, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii are peste 130 de procese pe rol la Tribunalul Bucureşti, prin care cere instanţei să ateste calitatea unor persoane de colaboratori sau lucrători ai Securităţii Dintre acestea, o cincime se referă la magistraţi Conform legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor nr 303/2004, judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul auxiliar de specialitate trebuie să dea, la începutul fiecărui an, declaraţii pe proprie răspundere potrivit legii penale, prin care să spună dacă au făcut sau nu poliţie politică â Încălcarea dispoziţiilor privind incompatibilitatea menţionată conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător sau procurorâ, arată legea
[...]
Continuare Sursa: Realitatea.net
|
